Asteptand nemurirea sufletului...

-Huh? Ce-am mai zis de data asta? întrebă roşcatul, doar pentru sine. Ieşi după ea, cautând-o. O observă rapid, şi se transformă într-un motan mare şi foarte roşcat. Veni pe lângă picioarele ei.

Exact cand vru sa intre intr'un compartiment in care era doar o fata, simti cum cineva sau ceva se freaca de picioarele ei. Privi in jos, recunoscandu'l pe Hiro. Ofta. Niciodata nu putea sa scape de el.
Ce mai vrei? intreba cu raceala in glas.

Îşi reluă forma . O privi în ochi " de sus " căci era mai înalt ca ea . Oftă, punând-o pe Mina jos şi luându-i mâinile într-ale sale.

Mina mieuna nemultumita, iar Ade o privi cu un usor regret. Isi intoarse privirea spre roscat, vrand sa o lase odata in pace. Ce prostie, nu avea sa o lase, asa ca nu intelegea de ce mai spera chestia asta.

-Îmi pare rău, Adeline. Nu ştiu de ce mă eviţi, dar chiar îmi pare rău. zise, priviind-o adânc în ochi. Îi părea sincer rău dacă greşise cu ceva faţă de ea. O iubea -nu ştia sigur ca ce - şi nu dorea s-o vadă plângând.

Nu ma simt prea bine, iar glumele tale nu ma prea ajuta sti, spuse cu aceeasi raceala in glas de care momentan nu putea scapa, oricat ar fi vrut. Isi trase cu blandete mainile din ale roscatului si isi lua pisica in brate.

-Nu glumesc! Şti foarte bine că nu glumesc cu tine cu astfel de chestii. spuse, pe un ton destul de milităresc, priviind-o atent. Iar nu-l credea, şi începea să se simtă ca un copil prost şi neînţeles... lucru ce nu prea-i convenea

Nu ma refer la ceea ce ai spus acum, spuse oftand. ERa la fel de greu de cap ca intotdeauna si fata obosea psihic de cate ori trebuia sa ii explice ceva. Ma refer la idiotenia care ai spus'o in compartiment, adauga dupa cateva clipe, incwercand sa'i explice pe intelesul lui ce o deranja.

-Dar erai tăcută, mă miram! Bine, scuză-mă. Nu credeam că o să te superi aşa de tare. îi spuse, priviind-o suparat în ochi. Ăsta era şi adevărul. Se aproprie de ea, luându-i din nou mâinile, galant.

Hiro ar trebui sa sti cand trebuie sa vorbesti si cand sa taci, spuse calma si se trase de langa el, intrand in compartiment. Inchise usa, salutand'o tacuta pe fata care o privi, apoi se aseza pe cealalta canapea si privi pe geam, mangaidnu'si pisica.

Mormăi ceva, şi privi în urma fetei. Totul era aşa problematic. Oftă şi-şi duse mâna la ceafă, oftând. Reveni în compartimentul lor, şi se trânti pe banchetă. Începu să cânte ceva, priviind pe geam.

Isi intoarse privirea spre usa si ofta, privind in urma lui. Se ridica, hotarata ca totusi sa vorbeasca cu el si iesi pe hol, indreptandu'se spre comportimentul in care statea. Ajunse acolo, dar se razgandi si intra doar pentru a'si lua geanta.

Ridică capul, uimit. O privi rapid, cum îşi ia geanta. Dorea să fie adevărat că venise să vorbească cu el, dar nu era. Întinse o mână, şi o prinse de încheietură. Ochii săi uşor verzi o urmăreau, atenţi.

Il privi, si incerca sa'si ascunda regretul din ochi. Inghiti in sec apoi ofta, tragandu'si mana in a lui. Iesi pe hol, si se indrepta spre compartimentul in care statea, abtinandu'se sa nu planga. Isi sterse ochii, inainte de a intra in compartiment si inspira adanc.

Turo i se urcă pe piept, mieunând. Roşcatul o mângâie, absent. Mintea lui e gândea la fată, ca deobicei. Nu putea să schimbe asta. Îşi băgă căştile în urechi, dând muzica cât de tare putu. Expreul Hogwarts huruia, semn că trebuia să-şi ia robele pe ei. Dar roşcatul nu avea chef

Isi lua roba pe ea, tremurand. Se aseza inapoi pe canapea, si se sprijini cu spatele de pervaz, strangandu'si picioarele la piept. Isi lasa capul pe genunchi, si ofta, inchizand ochii. Nu trebuia sa vina anul acesta la Hogwarts.

Într-un final de ridică cu greu şi îşi luă roba pe el. Privea absent pe geam, iar în zare se observa deja Castelul Hogwart. Oftă, luându-şi motanul şi ieşiră amândoi pe coridor. Era înghesuială, tocmai ce-i trebuia.

Iesi pe hol, tinand'o pe Mina in brate. Aceasta mieuna privindu'si stapana. Adeline zambi cand Elena se opri langa ea, chiar daca nu avea chef. Incerca sa o gaseasca pe Tina, nu dorea ca fata sa creada ca are ceva cu ea.
Eli, ai vazut'o pe Tina? o intreba pe satena.

Şatena îi indică spre micul grup al roşcatului. Hiro se sprijini de peretele compartimentului, priviind un grup de la Astropufi. Căscă larg şi plictisit, în timp ce Turo mieuna ceva. Nu-l băgă în seamă, nici pe el şi nici pe Tom.

Adeline o ruga pe fata sa o cheme pe Tina la ea, nedorind sa mai dea cu ochii de Hiro. Ofta, si o privi pe elena in timp se se strecura printre adolescenti pentru a ajunge la fata. Isi dadu parul pe spate, privind'o pe Mina.

Roşcatul o observă uşor pe şatena care o lua pe Tina, şi o duse la Adeline. Hiro oftă, apoi îşi băgă căştile în urechi din nou. Melodia "Tears don't fall" - Bullet for My Valentine îi înfunda urechile

Cand Tina se apropie Adeline o privi atenta. Se apropie de ea si o imbratisa.
Imi pare rau, nu am vrut sa ma port asa, spuse fata aproape plangand. Fusese nedreapta cu gemenii. Nu era vina lor daca ea se certa cu Hiro.

Când expresul e opri cu un huruit groaznic, şi toată lumea se clătină, roşcatul căscă nemulţumit şi îl luă pe Turo. Aştepta să iasă, şi sincer că nu se grăbea absolut deloc. Tom şi broasca sa coborâră înainte, apoi cei doi.

Cele trei fete iesira din expres, iar Adeline il privi fugar pe roscat. Trebuia sa vorbeasca cu el, dar va face asta cand vor ajunge la Hogwarts, pentru ca acum erau prea multi adolescenti prin jurul lor.

Îl lăsă pe Turo jos, mergând încet spre Tom. Îşi băgă mâinile în buzunar. Lângă blond mai erau Hara, Yuno, şi un grup micuţ de Viperini. Roşcatul îi salută pe rând, uşor plictiit.