Doar o mica pauza...

O privi uimit, apoi pe Tina. Pufni uşor nemulţuit, asemeni unei pisici.
-Da, era de aşteptat să afli. Dar numai spune nimănui, nu vreau să creadă cineva că sunt afectat de asta. M-am obişnuit să moară lume în jurul meu. spuse roşcatul, zâmbiind amuzat.

Il privi uimita. cum putea sa se poarte asa? Ofta si isi lasa din nou privirea in pamant. Tina veni langa ea, punandu'si mainile pe umerii ei. Adeline tresari usor, apoi o privi pe fata si schita un mic zambet.

-Tina, stai un pic. îi zise roşcatul, priviindu-i pe ceilalţi pe rând. Le făcu semn gemenilor să se dea un pic în spate. Cei doi aprobară, iar roşcatul o privi pe Ade. Îmi pare rău. continuă, pe o voce scăzută.

Ofta si dadu din cap, apoi il privi calma.
Nu'i nimic, stiu ca este greu, dar totusi, spuse fata si isi trecu mana prin par, dandu'si la o parte cateva suvite ce ii cazura pe chip. Zambi cald, clipind de cateva ori din gene.

Nu se abţinu, şi o sărută apăsat, auzind felicitările Tinei şi glasul lui Tom ce făcea ironii la adresa lor. Roşcatul îl înjura în gând, dar nu avea chef acum de blond. O trase pe Adeline mai aproape, lipindu-i corpul de-al său.

Il privi uimita, rosind. Isi puse mainile pe pieptul lui, raspunzandu'i la sarut. Nu se astepta la asta. Isi dezlipi buzele de ale lui cand simti ca nu mai are aer si il privi in ochi. Zambi usor timid, scotandu'i limba mai apoi.

Îi prinse limba cu dinţi, muşcând-o jucăuşi. Îi dădu părul de pe ochi, zâmbiind larg şi amuzat. Era destul de timidă, deşi uneori avea un temperament vulcanic. O luă de după gât, priviindu-i pe gemeni.

Il lovi peste ceafa si se lasa in jos, fugind in spatele Tinei. Cei doi gemeni incepura sa rada, iar Tom se puse langa Tina. Adeline se sprijinii de umerii lor si ii scoase limba.
Teapa, fraiere, spuse fata razand.

-Heeeeei! făcu roşcatul, îmbufnându-se. Şţiam eu că nu trebuie să vă iau cu mine, acum faceţi front comun cu iubită-mea, hă? făcu Hiro, priviindu-i pe gemeni, pe rând. Le scoase limba, uşor supărat, într-un mod copilăreşte

Cine a zis ca e iubta ta? intreba Tina razand amuzata. Trebuie sa'mi mie voie si abia mai apoi, adauga si ranji victorioasa. Adeline chicoti si se agata de gantul lui tom, sarindu'i in spate.

-Cine eşti tu, avocata ei? întrebă roşcatul, priviind-o de sus pe blondă. Râse când Tom aproape ţipa la Ade să se dea jos din cârca lui, că e prea grea. Se apropie de Tina, observându-se uşor diferenţa de înălţime dintre ei

Adeline sari sari si se puse intre Tina si roscat.
Ia calmati'va fratilor, ca va iau si va dau cap in cap, spuse serios, privindu'i pe amandoi. Tom, i'al pe Hiro de aici, adauga desi stia ca nu se va intampla nimic.

-N-o să sărim să ne omorâm unul pe altul. zise roşcatu, iar blonda îl aprobă. Poate doar o să ne zgâriem puţin... O să ne rupem o mână, un picior... Putem face de toate. zise Hiro, apoi toţi râseră.

Adeline il privi urat, si il impinse mai in spate. Ii scoase limba nemultumita si o lua de mana pe Tina, tragand'o dupa ea, spre intrare. Ii era foame.
Ti'e foame piticot? intreba fata.
Da, si nu'mi mai spune asa, spuse Adeline.

-Jur, sor-ta e ciudată. Zici că-i dădaca lu' Adeline. mormăi roşcatul, foarte nemulţumit. Cei doi merseră în spatele lor, priviindu-le ciudat şi comentând din când in când câte ceva. Îşi băgă mâinile în buzunar, plictisit.

Adeline se intinse, cascand usor. Privi cerul si incepu sa fredoneze o melodie, ducandu'si mainile la spate. Intra in scoala si il saluta pe Mark. Urca scarile si se indrepta spre sala de mese.

O urmară, iar când intrară în Sala Mare, roşcatul se aşeză rapid, lăsându-le şi celorlalţi loc. Privi masa goală, apoi pe profesori, care se aşezau şi ei, încetul cu încetul. Directorul de ridică şi ne ură poftă bună, apoi pe masă apăru multă mâncare.

Se aseza langa intre Tina si elena privind mancarea dupa masa. Isi lua ceva dupa cateva clipe dintr'o tava si incepu sa manance, privind absenta fata de masa. Ofta usor, imperceptibil si se uita la elena care o intreba ceva. Dadu din cap.

Îşi puse mâncare, înfulecând-o aproape dintr-o înghiţitură. Tom terminase cinci astfel de poti, în doar cinci minute. Roşcatul îl privi uimit, apoi înceu să râdă.

Termian de mancat si impinse farfuria de parte de ea, band sucul de portocale din pahar. Se ridica, spuandnu'le fetelor ca merge in camera, apoi se indrepta spre usa, iesind. Ofta, si privi podeaua ganditoare.

-Nici n-a asteptat desertul. E cel mai bun. Mormăi roşcatul, aplecându-se peste masă, spre cele două.Acestea aprobară din cap, apoi o priviră toţi pe Adeline, până ce ieşi din Sală. Hiro oftă.

Incepu sa urce scarile in timp ce continua sa priveasca in jos. I se facea iar rau. Se sprijini de perete, respirand mai rapid. Isi puse mana la ochi, inpirand cu greu, apoi incepu iar sa mearga, dorindu'si sa ajunga mai repede.

Toţi stară până la sfâritul masei, apoi cei patru se ridicară şi fugiră spre camera fetei. În goana lor, Plesneală chiar a căzut. Roşcatul a început să râdă, dar şi-a revenit repede.

Intra in camera si se tranti pe pat, mai mult cazand. Isi puse mana pe piept, incercand sa traga aer, dar nu reusi. Inchise ochii, renuntand rapid. Se simtea din ce in ce mai rau si stia ca cineva o vrajise.

Au ajuns în camera ei. Primul care intră fu Hiro, dar Tina îl dărâmă. Stăteau într-un loc şi o priveau pe Adeline. Era palidă, şi nu respira aproape deloc. Fusese vrajita, asta era clar. Roşcatul închise ochii, dorind sa fie imaginaţia lui